Gorjul cultural – o provocare pentru viitor

Fără îndoială, Gorjul este un ţinut bântuit de himera culturii. Explozia de manifestări culturale din ultimi ani arată câtă energie creatoare a fost ţinută sub obroc în anii dictaturii comuniste. Cel puţin din acest punct de vedere cred că ar trebui făcută o evaluare.

Cine se va înhăma însă la un asemenea demers de aşezare în temeiuri a fenomenului cultural gorjenesc?

Cine va face munca aceasta dificilă, dacă ţinem cont că cineva ar trebui să facă o selecţie riguroasă a tot ce a apărut ca fenomen cultura de valoare în ultimii 50 de ani în Gorj? Totodată, ar trebui să fie o provocare, în sensul scoaterii din ascundere a adevărului despre oameni şi opera lor, atât cât o fi fost.

Nu mi-am propus să fac acest lucru, ci doar să aduc în spaţiul public o idee ce ar trebui pusă în dezbatere, atât în interiorul tagmei creatorilor, cât şi din punct de vedere al societăţii civile, şi, de ce nu, din cel al politicii.

Cunosc oameni care prin acribia lor ar putea duce la bun sfârşit acest proiect, dacă nu măcar ar putea deschide o perspectivă pentru generaţiile viitoare de creatori, de istorici.

Gorjul cultural – o provocare pentru viitor

De altfel, încercări de orânduire a fenomenului creator, în Gorj, au mai fost. Au apărut cărţi despre personalităţi ale Gorjului, despre oameni de cultură care, fie au rămas în acest spaţiu creator, fie s-au manifestat în alte locuri din ţară.

Nu lipsesc nici abordările, mai mult sau mai puţin critice, ale fenomenului. Nici cele istorice. Dar, cred că ne lipsesc marile proiecte, cărţile definitorii în sens profund al fenomenului cultural gorjenesc.

Nu putem doar să gravităm în jurul personalităţii de geniu a lui Brâncuşi, cum nu putem să ne fericim, cu fiecare prilej, de prezenţa în Gorj a scriitorului Gheorghe Grigurcu.

Nu putem vorbi despre cărţi sau opere de talent, doar atunci când ne raportăm la cele câteva personalităţi al căror singur merit este acela că, destinul le-a hărăzit să fie contemporanii noştri.

gorj
gorj

În altă ordine de idei, nu putem rămâne ancoraţi în trecut, cum nu putem să ne raportăm doar la ce ne oferă prezentul. O recuperare a lumii culturale gorjeneşti, pusă sub semnul creaţiei autentice de valori este mai mult decât necesară, este vitală în contextul în care vorbim despre o anume identitate culturală.

Cred că un rol important în acest demers l-ar avea autorităţile publice locale.

Implicarea lor pentru susţinerea unor proiecte culturale de anvergură ne-ar aduce o mai bună cunoaştere în acest plan. O agendă culturală imaginată doar pe criterii ce ţin mai mult de conjunctură, nu ne este benefică. O implicare a instituţiilor de cultură doar în ceea ce priveşte unele manifestări, nu aduce nimic nou în peisajul cultural gorjenesc.

Aceleaşi obiceiuri învechite, acelaşi ticuri nervoase, aceleaşi stereotipii în cerea ce priveşte dialogul cultural, ne vor îndepărta astronomic de abordarea sistemică a fenomenului.

Şi pentru că tot am vorbit despre manifestările culturale, ele au acelaşi aer învechit, aproape irespirabil, din anii când fiecare cuvânt era trecut prin filtrul unei cenzuri draconice.

Când propaganda era la loc de cinste. Când cultul personalităţii era în floare. Când autorii, născuţi din popor, ridicau ode conducătorului iubit. Lipseşte ineditul, farmecul discret al lucrului bine făcut. Mesajul este lipsit de forţă. De substanţă. În schimb, nu mai contenim cu laudele, cu mirările tâmpe, cu aprecierile la superlativ vis a vis de creaţii şi autori dubios de apatici. Ne lipsesc exaltările adevărate, vitalitatea creatoare.

Forţa de a penetra mediocritatea. Neastâmpărul creator. Suntem rigizi, leneşi, mincinoşi. Ei bine, cred că a venit timpul să ne manifestăm natural în spaţiul culturii. Să fim mai selectivi, mai critici, mai aplicaţi în ceea ce întreprindem.

A cheltui sume mari de bani pentru manifestări lipsite de relevanţă, a ignora faptul că Gorjul nu are o revistă de cultură autentică, că mulţi autori sunt uitaţi, că oamenii de cultură sunt mereu puşi la coada listei de priorităţi este o prostie care ne costă.

Pe de altă parte, lipsa de implicare a creatorilor în viaţa cetăţii, lipsa lor de curaj în ceea ce priveşte abordarea problemelor actuale din politică, din economie, chiar şi din cultură, este un semn de slăbiciune. Autorii antici şi-au adus tributul lor de sânge pentru binele cetăţii.

Închişi în turnul lor de fildeş, autorii de astăzi rămân izolaţii de lumea în care trăiesc, iar opera lor este lipsită de vlagă şi valoare. Poate că de asta e nevoie de o evaluare corectă, specializată a fenomenului cultural gorjenesc.

Nu este de ajuns să ne lamentăm, spunând cât de departe suntem de adevărul creaţiei autentice, trebuie să şi acţionăm. Să ne punem la treabă.

Să facem un efort de departajare în urma căruia să avem o imagine reală a ceea ce însemnăm din punct de vedere cultural. Pentru un judeţ care la dat pe Brâncuşi, pe Arghezi, pe Uscătescu şi atâţia alţii, lucrurile nu trebuie să stea pe loc. Ar fi o ruşine.

Scopul acestui material este acela de a trezi dorinţa de purta un dialog cu noi înşine, de a ne autoevalua, de a ne raporta la un sistem de valori autentice şi de a ne scoate din uitare.

Polemika lansează o dezbatere pe această temă. Cei care au urechi de auzit, să audă. O facem fără patimă şi fără încrâncenare, tocmai de aceea invităm pe toţi cei care, într-un fel sau altul sunt implicaţi, fie la nivel individual sau instituţional în actul de facere a culturii, să participe la această dezbatere. Este o provocare pentru viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *